Pentru el

Mi-am retuşat cascadele, cu graba
unui copil ce muntele l-ar vrea
în palma lui de cântec dar… degeaba…
Turcoazul nu a prins, roşul nu prea

a fost pe placul primelor impresii,
verde era şi-aşa prea mult în jur.
Eu, pictoriţa-aceloraşi expresii
n-am reuşit o noimă în contur.

Am pus oranj, am obţinut albastru,
am şters un spectru, altul s-a compus
cu irizări de toamnă în incastru
şi rădăcini amare,de apus…

Mi-am retuşat cascadele dar cheia
stătea de fapt în curgeri de “firesc”.
Ca să aprind în ochii lui scânteia
era de-ajuns atât: să îi zâmbesc…

Aura Popa, 28.08.2014
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns