În lumea ta

Am văzut mări ce-şi scutură apusul
Peste corăbii rătăcite-n larg
Şi mateloţi ce-şi dau cu presupusul
Despre fixarea lunii pe catarg

În nopţile brăzdate de cuvinte
Ce-şi caută-adăpost de vreme rea
Iar briza nostalgiei se resimte
La ţărmul unde sensul înflorea.

Am văzut plumb de cer şi valuri ninse
Cum alternau mareele oftând
Şi faruri în paragină şi stinse,
De la febrile crize aiurând

În ierni încrucişate cu-anotimpul
De răzvrătiri.Dar am văzut şi munţi
Crescuţi din poezie în răstimpul
Când nu ştiai să ţipi şi să te-ncrunţi,

Când orice gând se răsfăţa-n lumină
Şi-orice privire stele îmblânzea.
În lumea ta-i şi umbră şi rugină
Dar şi senin şi râs.Ca-n lumea mea!

Aura Popa
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns