Târziu?

De-atâtea ori mi-am implorat tăcerea
să nu-mi mai deseneze-n praf poteci,
să netezească griul la vederea
pasului tău de gând, atunci când treci

să-ţi fluieri întâmplarea-n lan de vise,
haita de umbre să mi-o-ntorci din drum.
C-un singur gest, în braţele-mi deschise
s-ar cuibări al liniştii parfum.

De nu m-aş rezema mereu de teamă
și de-aş avea curaj să-ţi spun ce simt
n-aş mai transcrie iar în anagramă
numele tău…Oare de ce mă mint

că nu exişti, că-i doar închipuire
torentul care vine dinspre munţi?
De-atâtea ori te-am amânat, iubire
și în curând vom fi cărunţi, cărunţi…

Aura Popa
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns