În plină vară…

Îmi e toamnă fără tine,
toamnă grea, cu vânt şi ploi
care vin când le convine
şi-ar tot sta… Doar înapoi

mi-e privirea aţintită.
Pasul gata de plecări
către urbea-ţi liniştită,
vocea plină de chemări,

braţele mai arzătoare
să te ţină-n cuibul lor
decât le ştiai şi-mi pare
gândul mai nerăbdător,

chiar pe frunze să se scrie
poate, poate-i vei zări
în lumina aurie
dorul şi vei tresări

a aducere aminte…
Îmi e toamnă şi-mi e chin
aşteptarea şi fierbinte
ruga de a-ţi fi destin…

Aura Popa, 18.oct.2014
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns