Gând la ceas de înserare

Dorm liniştit cât tu mă ţii în braţe.
Genuni ce râd sub paşi nu mai visez,
nici iederi de cuvânt ce stau s-agaţe
iar zidu-mi de hârtie şi ratez

desprinderi de pe stâncile de ceaţă.
Dorm liniştit ştiindu-te că eşti
cuprinsul meu de zbor, nu o prefaţă,
că poţi de orice frig să mă fereşti

privindu-mă… Văpăile-ţi albastre
se-ntrec în duioşie şi-n tantreţi.
Dorm liniştit, chiar şi-n chilii sihastre
şi-n orice viaţă-aş vrea să te repeţi…

Aura Popa, 27.oct.2014
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns