Crede-mă

Nu-i greu de înţeles, cumplit să numeri
pustiuri zi de zi şi să respiri
când te sufocă dorul şi pe umeri
de gând îţi cresc doar aripi de-amăgiri,

să-ţi porţi nisipul vrerii-n buzunare
de timp şi să nu poţi ca să-l clădeşti
cu mâini de cer,poate tremurătoare
alături de fiinţa ce-o iubeşti

pentru că stofa-i tot mai găurită
şi pierzi grăunţi la fiecare pas,
dorinţa să-ţi rămână nerostită
şi-o altă moarte să se mute-n glas.

Nu-i greu de înţeles, grea-i acceptarea
acestor lungi convoaie de tăceri
ce-mi ţin în şah şi viaţa şi visarea
şi mă încearcă doar cu sfâşieri…

Aura Popa, 28.oct.2014
Sursa foto: Internet

 

Lasă un răspuns