Dintotdeauna

Ce rai imens ne-ai fost copilărie!
Câţi îngeri fără aripi se jucau
și-mprăştiau atâta veselie
pe străzi de suflet. Dacă ajungeau

să urce pe o scară de culoare
picioarele desculţe zbor pictau
și râs senin, pe fiecare zare.
Verigile de cânt se inversau

și hohotea văzduhul de lumină.
În auriu toţi pomii se-mbrăcau
și-atâtea verzi răspunsuri, fără vină,
la soarele privirii se coceau

iar Baba-Cloanţa-ntinerea pe dată
și se îndrăgostea de-acel Bau-Bau.
Dacă prindeau o şansă-adevărată
poveştile din mers se rescriau.

Ce rai imens ne eşti copilărie!
Cum ne surprinzi cu-atâţia paşi hazlii!
Pe drumul neumbrit din fantezie
putem oricând să fim din nou copii…

Aura Popa
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns