În van

mă roteam în cerc
fără să-mi văd aripile arse
fâlfâind zădărnicie

rupeam umbre din trecut
zidind prezentul
pată ruginită
de timp mort

ridicam pereţi noaptea
se năruiau în zori
la stingerea singurei iluzii
întrupată în rigole de sens

ascundeam în mine peşteri
cu inscripţii vechi
pe care doar gândul tău
şi inima
(dacă s-ar fi deschis vreodată)
le-ar fi putut descifra

Aura Popa,noiembrie 2012

Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns