Venind spre tine

M-am rătăcit, iubirea mea şi seara
m-a prins pe drum, prin zloată înotând,
cu viscolul în plete şi cu ceara
atâtor umbre-n palmele de gând.

În jurul meu e-o mare de zăpadă
şi niciun far spre care-mi îndrept
corabia când lumea-mi se deznoadă
şi-şi prăbuşeşte ceru-n al meu piept.

De ce-am plecat pe-o vreme-aşa haină,
când se-anunţa alt cod portocaliu
la radio şi valul de lumină
scădea în ochii clipei? Ca să-ţi fiu

punctul de sprijin, singurul cu care
ca să răstorni pământu-ai fi putut
şi îţi promit să aflu-acea cărare
care-n imenşi nămeţi a dispărut…

Aura Popa, 19 nov. 2014
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns