Gând nostalgic

Mi-a legat tata o roată
cu o sfoară de-un copac
şi acolo, ziua toată
mă găseai, un pui de drac

ce se ridica-n picioare
pentru a se legăna
şi cânta în gura mare
încercând a se-ngâna

ba cu păsările zării
ce-şi treceau trilul de nori,
ba cu umbrele-nserării
ce-nveleau în reci fiori

văi şi şesuri, munţi apatici,
piscuri ’nalte şi chiar lunci
sau stejari mai singuratici…
Mi-era vară pe atunci

când gustam din libertatea
de-a fi altfel cât voiam
făr’ să-mi văd fragilitatea
şi din vis în vis… zburam!

Aura Popa, 20.nov.2014
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns