În vară

Cu păpădii am tatuat poeme
Şi în văzduhul tău le-am scuturat
Dar vântul nerăbdării prea devreme
Le-a risipit şi nici n-ai observat

Cum s-au desprins din bulgării de rouă
Seminţele de râs şi de senin.
A început să tune şi să plouă
Prin gândul zilei, tot mai anodin

Şi-a venit toamna rece şi brumată.
De păpădii doar eu mi-am amintit
De ce-ţi mai scriu? (pe frunze câteodată)
Pentru că-n orice clipă mi-ai lipsit…

Aura Popa
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns