Sa scrii

 

Pare uşor? Nu e! N-a fost vreodată…
Să rafinezi pustiuri, să ştergi vânt
Pe cerul prea scrobit din niciodată
Şi să-ncastrezi trăirea în cuvânt

Aşa cum e: când aspră, când rebelă,
Când tandră, când firavă sau cu zimţi
De-mpotriviri la orice bagatelă
Sau pur şi simplu caldă. Să consimţi

Ca fantezia ta să poarte-un nume
Pe hărţi de spuneri şi să te arăţi
Cu creştetul descoperit prin brume
De înţeles. Un paria, pentru toţi

Acei ce văd doar zarul înainte
Şi nu zăresc şi truda dinapoi.
Pare uşor dar nu e când prin minte
Îţi defilează zilnic un convoi

Alb-negru de metafore sterile
Şi doar un apostrof strălucitor
Pe care în construcţii (poate-abile)
L-aşezi timid când ţi se face dor

Să-ncercuieşti o altfel de pornire
Pe drumul înţesat cu limitări.
Ca să-ţi dezlegi o noapte din privire
Nu e de-ajuns să te trezeşti în zori…

Aura Popa
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns