Oare

 

Ce a rămas în urma ta, iubire,
ne-ncercuit şi nesubliniat
de-acel creion cu mină de uimire?
Nimic… Văd toţi… Căci toate s-au schimbat:

veşmântul clipei, cerul din oglinda
unui surâs cu rădăcini de ger,
nuanţele tăcerii din secunda
rostogolirii unui vis stingher

prin colb de năzuinţă…Însuşi lutul
cuvintelor de frig s-a decojiit
şi şi-a găsit în cântec începutul
când bobul tău de soare-a răsărit.

Ce a rămas în urma ta, iubire,
nerăvăşit şi neremodelat
de braţele-ţi avide de-nrobire?
Nimic, nimic, căci toate s-au schimbat…

Aura Popa, 23.dec.2014
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns