Sub briza îndoielii..

Scriu pe nisip cu mâini înfiorate
acelaşi nume… Scriu şi-apoi îl şterg…
Cu marea la taifas, dar spate-n spate
tot cumpănesc: pe care drum să merg?

Căci răsăritul tău e prea departe
și din apus adie-un vânt de ger
iar nordul parcă-n două se desparte
felii de întuneric… Dacă cer

altui cuprins să îşi descheie gândul
și să-mi înşire perle de răspuns
nisipul tot are să-şi cearnă rândul
în file de-nţeles de nepătruns

și nu voi mai putea s-ajung la tine
vreodată doar cu pasul unui vis…
Pot eu să îndrăznesc, un oarecine
să pun în ghilimele-acest abis?

Aura Popa, ianuarie 2014

Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns