Spre mine

Când ţi-ai trimis timid, întâiul val
pe glezna mea de gând să se-nfăşoare
era atâta ceaţă în aval
şi în amonte-atâta încordare.

Al doilea mai senină m-a găsit,
mai liniştită-un pic, dar tot fragilă
şi cu pământul vrerii amorţit.
Al treilea m-a aflat scriind pe-o filă

de noapte albă,primul meu poem
cu stele de atingeri pentru tine,
al patrulea intenţionând să-ţi chem
întreg alaiul mării lângă mine.

N-a fost nevoie ca să mă repet!
Mi-ai pus nemărginirea la picioare
şi-aşa m-am dezvăţat încet, încet
de umbră, de-nchistări şi de răcoare…

Aura Popa, 26.01.2015
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns