Împrimăvărare

Ne-am întâlnit pe-o prispă solitară.
N-am tresărit atunci când m-ai privit!
Şi n-am listat chemări! Până-ntr-o seară
Când mi-ai aprins un vis şi ţi-am zâmbit.

Pe râul dintre noi au curs cuvinte
Fără cascade-nalte de tăceri.
Învolburai aducerile-aminte
Din lutul fin, brăzdat de mângâieri

Rostogolind iar bulgări de lumină
Mereu, dinspre apus spre răsărit
Şi nicio umbră roasă de rugină
Nu se plia pe gând. Am înflorit

Doar pentru că mi-ai însemnat culoarea
Pe iarba curcubeului de stări
Şi-ai şters de norii negri întâmplarea
Care-mi picta pe cer cu resemnări.

Ne-am întâlnit pe-o prispă solitară.
N-am tresărit atunci când m-ai privit!
Azi eşti aici! Mi-e iarăşi primăvară
De când îmi eşti şi-apus şi răsărit…

Aura Popa, 16.03.2013
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns