În suflet

Câteodată se-nserează chiar când zorii se ivesc.
Duci surâsul la culcare,vrerile îți ațipesc
și pe-o pernă de-ntuneric stai așaaaaa, întreaga zi.
Câteodată nicio sete nu-și dorește-a se trezi.

Altădată-i-e lumină chiar când bezna-n jur e-n toi.
Prinde umbra rădăcină de speranță și apoi
într-un lujer de risipă cântă a senin și-a-nalt
și-ntețește albe focuri de emoții-n celălalt.

E-un balans pe muchia stării ascuțită… Vrea, nu vrea
drămuiește pași de pace și din lupta cea mai grea…

Aura Popa,07.04.2016
Sursa foto : Internet

Lasă un răspuns