Acum

Priveşte-mă, cum tremur a-ncordare
iubirea mea, când mă atingi uşor
pe-obrazul nins cu flori de aşteptare,
cum prinde aripi clipa şi cum zbor

printr-un văzduh de gânduri doar cu tine…
Priveşte-mă cum încolţesc timid
În valuri de-ncercare, arhipline
de stângăcii… Citeşte-mi orice rid

ce a săpat cu vremea vremuită
în carnea unui vis ce l-am avut
cândva…eşarfă albă, nenuntită
la glezna unui drum de început

noi doi, iubire… Şi priveşte-mi ploaia
ce-şi pune stropii plânsului în rând
să stingă înc-o viaţă vâlvătaia…
Îţi sunt târziu… Şi mi-ai fost prea curând…

Aura Popa, 16.04.2014
Sursa foto: Internet

0 Comments Add yours

Lasă un răspuns