Azi

Nu caut să-nţeleg balansul clipei
ce-aduce paşi la margine de rând
şi-mi pune-amurg pe urmele risipei.
Nu vreau să ştiu ce are ploaia-n gând

când îşi porneşte armia de picuri
răzbunători şi invadează stări.
Aşez discret nimicuri la nimicuri,
poeme la poeme, mări la mări

şi îmi împart firescul din emoţii
(sau nefirescul unor umbre noi)
păstrând măsura-aceloraşi proporţii…
Pe timp de pace sau în plin război

acelaşi eu se-ntunecă devreme
dar îşi trezeşte gândul printre flori
vânând o rezolvare de probleme
sau pur şi simplu fluieră prin nori…

Aura Popa, 01.05.2014
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns