Cândva

on
Mi-ai pus pe deget un inel de iarbă,
În păr mi-ai prins agrafe-curcubeu
Ai împletit cicori şi flori de nalbă
Într-o cunună şi mi-ai spus că eu

Sunt veşnicia care cântă-n tine
A sete de senin şi de înalt
Pe strune de vioară şi te ţine
În braţe de poveste… Tot tresalt

Închipuindu-mi că e doar o toană
A gândului şi te vei risipi…
Te mângâi pe obrazul de hârjoană
Şi-mi las în cuibul tău a aţipi

Păsări de vers… Le voi trezi pe toate,
Pe aripi albe le voi pune zbor
Şi nerăbdarea de a-ţi spune-n şoapte
Că-mi eşti al bucuriilor izvor…

Aura Popa, 04.06.2014
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns