Greu de uitat

Greu de uitat acele dimineți
când mă trezeai doar ca să mă răsfeți,
când mă priveai ca pe-un odor pierdut
și regăsit în raiul de-nceput.

Greu de uitat acele flori de-amiezi
când te urcai pe nori ca să mă vezi
cum în oglinda lumii m-arătam
aprins de dor și soare îți eram.

Greu de uitat și-acele înserări
ce ne găseau de mână pe cărări
de liniște privindu-ne tăcuți
de niciun val de secetă știuți.

Nu greu ci imposibil de uitat
firul acestui vis ce ne-a legat…

Aura Popa, 16.06.2016
Sursa foto : Internet

Lasă un răspuns