Oricând

Aş renunţa la drumurile lungi
Prin lanuri aurii, dar nu la tine…
La umbrele din înserări prelungi
Ce par a-mi strânge-n cuiburi şi a-mi ţine

Fluturi albaştri pe genunchi de flori,
La ierburile înecate-n rouă,
La primul vals sub cerul fără nori
Şi la speranţa zilei,cea mai nouă…

Aş renunţa la aripi şi la zbor,
La murmurul izvorului de munte,
La paşi pe-al păpădiilor covor
Şi chiar la bucuriile mărunte

Ce îmi aduc lumina la liman
Când toamna toamnei tot pe-a ei o ţine
Şi-aş renunţa la orice talisman
Cu mistice puteri… Dar nu la tine…

Aura Popa, 10.07.2014
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns