Nu am uitat

Nu am uitat ce ţi-am promis, iubire
Şi-oricât de greu mi-ar fi, rămân aici
Rostogolind aceeaşi amintire
Prin iarba vremii pân-ai să ridici

Vălul de ceaţă de pe chipul lunii
Ca în lumina ei să ne privim
La fel ca ieri, când ne zburau lăstunii
Prin gânduri să ne spună să oprim

Timpul în loc şi să probăm cascade.
Nu am uitat, iubire,ţi-am promis
C-am să te-aştept oricâte acolade
S-ar încheia la nasturi de abis

În faţa mea, la fel de răbdătoare
Şi tot la fel de caldă, cum mă ştii…
Nu te-am uitat, iubire călătoare
Însă-ai putea şi tu mai des să-mi scrii…

Aura Popa, 12.07.2014
Sursa foto: Internet

 –

0 Comments Add yours

  1. aurapopablog spune:

    Multumesc Trezire divina pentru popas si pentru alaturarea gandurilor mele stangace gandurilor tale! Multumiri tuturor celor ce se opresc aici pentru secunda de aplecare!

Lasă un răspuns