Și eu

Mă las luată de valuri
și-adesea izbită-s de stânci,
adusă de unde pe maluri
surpate, cu cratere-adânci.

La țărmuri robite de soare
visez și de-aceea mă las
uitând că am plumb în picioare,
că nu pot să fac niciun pas,

c-am plumb și în aripi, și-n brațe,
că ochii mi-s tulburi mereu,
că luna legată mi-e-n ațe
de-un cer care nu e al meu.

Mă las de valuri purtată
și-abia de găsesc un liman
cu inima mea fărâmată
ce vise-și tot face în van…

Aura Popa, 20.07.2016
Sursa foto : Internet

 –

Lasă un răspuns