În văzduhul atingerii

Te auzeam strigându-mă când ploaia
pruncii de nerăbdare-i înfăşa
în curcubeie… Îmi umplusem foaia
cu zboruri şi-ncercam a retuşa

un singur gând în cuibul de poeme,
un gând cu prea mult fard de nostalgii
ce-mi adusese-aproape prea devreme
valul de toamnă… Îmi doream să vii

mai înainte de a-mi stinge vara
macii din lanuri şi pe licurici,
îmi pregătisem cântul şi vioara
şi pe vecie te voiam aici,

în lumea-mi înţesată de simboluri.
Te auzeam, dar… nu te mai aud…
Azi un alt fel de ploaie-mi umple goluri
şi-aduce negre stoluri dinspre sud…

Aura Popa, 21.07.2014
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns