Îndrăgostitul

A tot crestat c-o lamă de cuțit
în scoarța-acelui lujer, fără milă
un nume-al unui om, poate iubit
gândindu-se ca și pe-această „filă”

să lase-un semn al zbuciumului său…
Copacul n-avea cum să riposteze
și nici cum să oprească acest rău
ce l-a făcut atât să sângereze.

A strâns din dinți mesteacănul…Tăcut
a suportat și-această dăltuire
în coaja lui cea albă și-a crezut
că nu-și va mai veni vreodat’ în fire

dar încă e-n picioare, falnic, drept
printre ai săi și-mi bucură privirea…
Inima-aceea bate încă-n piept
fără să fi-nțeles că scrijelirea

acelui nume nu,nu a adus
iubirii lui timide niciun plus,
fără să fi-nțeles că a stârnit
dureri de moarte-n trunchiul ciopârțit…

Aura Popa,17.10.2016
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns