Și asta

E-o seară dintre-acelea care doare
cu bezna ei, cu frigul, cu tăcerea,
cu larma care crește tot mai mare
pe dinlăuntru întețind căderea

din conul de lumină tremurată
în cel de umbră pal al amintirii.
E-o seară fără stele,mai ciudată
deloc surâzătoare rătăcirii

prin lumea cea de dincolo de ziduri,
prielnică doar pentru cea de-aici,
zidită-n doi și încastrată-n riduri
cu bucurii înalte și cu frici.

E-o seară dintr-acelea ce nu știe
să reaprindă-a viselor făclie…

Aura Popa,26.01.2017
Sursa foto: Internet

 

0 Comments Add yours

  1. Frumoase versuri !

    1. aurapopablog spune:

      Multumiri pentru lectura si pentru apreciere! Zi plina de frumos!

Lasă un răspuns