Adesea

M-am visat pe un țărm singuratic
legând valuri cu funii de vânt
între ele sub cerul văratic
și luându-mi spre-abisuri avânt.

M-am visat prinsă-n alte năvoade
aruncate de-a valma în larg
de pescarii rămași fără nade,
rezemată de-al spaimei catarg.

M-am visat doborâtă de sete,
fără umbră, în plină dogoare
cu gorgone în gânduri și-n plete,
invadată de-o nouă paloare.

M-am visat dar n-am fost niciodată
o verigă atât de uzată
fiindcă viața m-a uns cu de toate
și-am iubit-o mereu peste poate…

Aura Popa,8.02.2017
Sursa foto: Internet

 

Lasă un răspuns