Știu

De lacrimile astea doar eu sunt vinovată
fiindcă mă las la nasturi de stele descheiată,
fiindcă îmi las lumina de umbre-ades ciobită,
fiindcă mă las de vântul tristeții răscolită…

Nu alții îmi pun cioburi sub tălpi, eu le găsesc…
Umblând pe drum desculță n-am cum să nu pășesc
și peste poduri care pavate sunt cu spini
sau să nu-mi sfâșii carnea prin lanuri de ciulini…

De lacrimile astea sunt vinovată eu…
Eu uit să îmi pun scutul ne-ncrederii mereu,
eu rup hârtii de vifor sau nu, eu îndrăznesc
să șterg sau nu prăpăstii ca să mă regăsesc…

Aura Popa,10.04.2017
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns