O mamă

on
Nu… Nu uită bucuria
clipelor intens trăite
la braț cu copilăria,
râsetele hohotite,

ochii scânteind ca roua
de pe flori, a fericire
absolută, fără margini
când primea și da iubire,

iederile-mâini micuțe
prinse-n jurul ei, cuminți
sau destul de-obrăznicuțe
ce musteau de rugăminți,

lacrimile împăcate
ce se înnodau sub barbă,
boroboațele-nsemnate,
tumbele făcute-n iarbă…

Este-un râu de duioșie
când nimicuri și-amintește
din trăita feerie
și-orișicui le povestește…

Aura Popa,6.05.2017
Sursa foto: Internet

 

Lasă un răspuns