De necrezut

Ce-ai crescut, băiatul mamei…
Abia-l recunosc în tine
pe-acel țânc ce lua castanii-n 
brațe ca să îi aline,

pe-acel copilaș zănatic
ce întruna se-ascundea
și cu zâmbetu-i văratic
doar lumină răspândea…

Și acum, tot ca la soare
înspre chipul tău privesc
dar mă minunez ce mare
te-ai făcut și mă trezesc

întrebându-mă când timpul
printre degete-a zburat,
când a făcut viața schimbul
și-n bărbat te-a transformat?

Aura Popa, 09.09.2017
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns