Poate-ar fi bine

Să-ți amintești de ce ai început
să mergi pe acest drum, de ce ai luat
în piept urcușul muntelui scăzut
din altul care s-a fărâmițat

în ere glaciare, alternate
cu ere-n care vipii clocoteau
sub carnea lui și-n cutele ridate
ce chipul tot mai veșted i-l brăzdau.

Să-ți amintești de ce ai continuat
să-ți cațeri umbra pe-ai lui umeri mici,
de ce același nume-ai repetat
când lutul îți era minat de frici,

de ce de nodul vieții te-ai ținut
atât de strâns, cu-atâta disperare
cu dinții-atunci când moartea te-a durut,
de ce urmezi tocmai acea cărare…

Aura Popa,27.09.2017
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns