Păsările liniștii

S-au tot rotit țipând deasupra mea
a desfrunziri, a brumă-n straturi groase
pe trandafiri, a zile friguroase,
a valuri ruginii de vreme rea

apoi s-au făcut puncte tot mai mici
sub ochii mei, în zarea cenușie
ducând pe aripi vara aurie,
lăsând melancoliile aici

și cuiburile goale, părăsite
pe ramuri noduroase, tot pustii,
tot ca și ele-n veghe ațipite,
foșnind doar ale umbrelor hârtii…

M-a întristat cumplit a lor plecare
pentru că mă-nvățasem să privesc
spre lut mai rar, spre cer mai des și-n soare
să stau ades, alintu-i să-l primesc…

Aura Popa,15.10.2017
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns