Bun venit, Brumar

Se scutură copacii ca de friguri
de frunzele rămase agățate
vrând să le vadă jos, în lut pe toate
covoare de rugină, viguri,viguri…

Din ochiuri de grădină, tufănici
privesc spre cerul ce se-mbracă-a ploaie
în fiecare zi și se îndoaie
sub pârgul lui de nori și mari, și mici…

Bate la ușă sufletelor iar
hoinarul ce-are-n buzunar pustiul
și lasă ici și colo plumburiul…
Nu mi-ești prea drag, dar bun venit Brumar

îți spun și ție, ca oricărui pas
ce-mi trece pragul, chiar și pentr-un ceas…

Aura Popa,01.11.2017
Sursa foto: Internet

 

Lasă un răspuns