Tristețe de noiembrie

Ea nu mai cântă azi, nu mai zâmbește…
Cu păsările nu mai povestește…
Doarme acum și va dormi mereu
un somn pe care-l voi dormi și eu

într-un curând sau într-un prea târziu
când nu va mai conta ce simt, ce știu,
ce vreau, ce pot, ce nu pot, ce gândesc,
ce vise am, ce umbre mă-nvelesc…

Ea nu mai poate-n brațele-i să strângă
pe cineva prea drag… Nici să mai plângă…
Eu, șansa asta încă o mai am
și-ar trebui să nu mai pierd un gram

de timp în care-i pot avea aproape,
un răsărit să nu-l mai las să-mi scape…

Aura Popa, 20.11.2017
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns