Toată

Toată…

Ai avut toată dragostea mea,
neatinsă de ger, ne-ntinată,
mare-adâncă de dor nesecată
cu sclipiri sidefate, de stea…
Ai avut lutul meu la picioare.
Te-am lăsat să îl calci, să-l frămânți
modelându-l, să-l scrii și să-l cânți,
să îl muți de la umbră la soare…
Ai avut cerul meu la-ndemână
pentru zborul înalt, pentru nori,
pentru ploi cu petale de flori,
pentru fluturi de vânt, pentru lună…
Ai avut timpul meu fără timp,
vremea mea de senin fără vreme,
bobul meu de tardiv din devreme.
Ți-am fost unic și blând anotimp…
Ai avut toată dragostea mea
și-ai pierdut-o-ntr-o clipă albastră…
Aruncat-ai un rai pe fereastră
și-acum bem din a umbrei cișmea…

Aura Popa, 10.03.2018
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns