Cu răsăritul în gene

on
Am gustul tău pe buzele-nsetate,
parfumul tău pe degetele toate,
lumina ta în ochi, în gând, în trup…
Ca un vulcan sunt, gata să erup

sub mângâierile ce în potop
tot vin și nu-mi dau voie niciun strop
de alte porți spre lumi să-mi amintesc…
Am gustul tău pe buze când șoptesc

să nu mai pleci nicicând, să nu mă lași
prin Valea Disperării să fac pași,
să nu mai taci nicicând, nicicând în mine
căci lutul tău doar mie-mi aparține…

Aura Popa, 02.05.2018
Sursa foto: Internet

 

2 Comments Add yours

  1. Iosif spune:

    Poeziile tale sunt un superb, gustos si plin de aroma IUBIRII, desert pentru Sufletele însetate si înfometate dupa Cuvânt ! 🙂
    Sincere felicitari si multa inspiratie,bucurie, fericire, har si pace în Sufletu-ti minunat, frumos, luminos si curat, draga Aura Popa !

    1. aurapopablog spune:

      Va multumesc pentru generoasele cuvinte, domnule Iosif! Ma bucur ca lumina gandului meu ajunge sa treaca uneori de bariera emotiei! Toate cele bune!

Lasă un răspuns