Ieri

on
Doamneee, cât mi-ai pieptănat
părul, vântule, pe dig
după ce l-ai încurcat…
Te-ai ascuns într-al lui vig

început ca-ntr-un postav…
Prunc erai cu chef de joc
și de ștrengării grozav,
nicicum de ținut pe loc.

Te-am lăsat să-l și-mpletești,
să mi-l și tapezi „vâlvoi”,
să-l și strângi, să-l și „clădești”
și să-l prinzi cu sfori de ploi

ziua-ntreagă…-A ta m-am vrut
și a mării mele-albastre
și-acel timp n-a fost pierdut
pentru sufletele noastre…

Aura Popa, 05.07.2018
Sursa foto: Internet

 

Lasă un răspuns