Când mi-a murit iubirea?

Într-o joi…
Fuseseră cu mult mai multe ploi
decât putea oricine suporta
și n-a mai vrut sub grindină a sta,
sub biciurile fulgerelor grele,
tânjind întruna,-ntruna după stele…
S-a stins și ai privit-o cum se stinge…
N-ai încercat deloc a o convinge
să nu își lase-nvinsă vâlvătaia
de picurii care cădeau cu droaia,
cu-al ierbii pled să nu se învelească
când va începe bezna să domnească…
S-a stins tot cu al tău nume pe buze,
tot cu-a ta lume-n verbele-i confuze,
tot cu al tău senin surâs în gând,
cu ochii o minune implorând
ce n-a venit… Tardiv e s-o jelești…
N-o-nvii cu toate vrăjile lumești…

Aura Popa, 28.08.2018
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns