Oamenii, ploaia…

Când nu mai vreau să văd, feresc privirea…
Ochii-i închid și iureșul dispare…
Pentru un timp își pierde-nsuflețirea
lumea din jur, cu ale ei hotare

de friguri și de jariști bolduite…
Când nu mai vreau să simt, ce să ferec?
În suflet toate intră nepoftite,
se cuibăresc sau pur și simplu trec

prin liniștea-i de vis ca prin zăpadă…
Când pe-orice drum mă-mpleticesc de dor
și umbra-mi visătoare stă să cadă
ce pot să pun, iubire sub zăvor?

Aura Popa, 01.11.2018
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns