Acum

Acum, când bat în poartă sărbători
cu degete de vifor și de ger,
când geamurile-s îmbrăcate-n flori
de gheață ce sub răsuflare pier,

când pânda se trezește în copii
și-i scoate-afară până reușesc
să prindă-n pumni steluțe argintii,
acum, când în brăduți lumini sclipesc

e cel mai greu s-ai zi de zi la masa
același mut tovarăș, cel mai greu
cu umbrele să-mparți întreaga casă,..
Acum tristețile-s la apogeu

pentru cei singuri, pentru cei ce n-au
cu cine împărți o frimitură
de pâine sau de vorbă și își beau
tainul de pelin, gură cu gură…

Acum li-i cel mai greu, de sărbători
și-a lor cruntă tristețe-mi dă fiori,
mă face să mă-ntreb cum pot puțin,
puțin de tot măcar să o alin…

Aura Popa, 04.12.2017
Sursa foto: Internet

2 Comments Add yours

  1. Cu versul tău, preaplin aduci mereu
    În orice colț de goluri năpădit,
    Lumina dulce-a sufletului meu,
    Mă-nclin, te-mbrățișez… bine-ai venit!
    💙

    1. aurapopa spune:

      Te imbratisez si-ti multumesc pentru minunatul dar de gand, Daniela! <3

Lasă un răspuns la danielakonovala Anulează răspunsul