Îmi scriai

cu frenezia îndrăgostitului
ce încearcă cu orice atingere
să ajungă la inima pietrei,
îmi povesteai despre valuri
ce-mbrățișau țărmuri
în dimineți somnoroase,
despre pescăruși tomnatici
ce îmbrăcau și zborul
altor anotimpuri pe aripi
și-mi scrii încă
pe foi de ape învolburate,
pe foi de liniști,
pe foi de zăpadă
hașurând mereu
pe lângă cascadele cunoscutului din necunoscut
rotundul de viață
în care crezi
că ni s-ar putea intersecta
preț de-o poveste nemuritoare
pașii și lumile…

Aura Popa, 13.12.2017
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns