Sextine violacee

Par vindecată? Nu-s… Deloc nu sunt…

Această rană TU mă doare crunt

şi peste tot las dâre de îngheţ.

E-o iarnă-n gândul meu, de mare preţ

ce pune poduri albe peste râu

şi-mi ţine murgii vrerilor în frâu.

Par vindecată? Nu-s…Deşi aş vrea

să mă dezleg de verbul a durea,

să uit de tine şi să uit de noi

cei ce dansau râzând, desculţi în ploi

şi fluturii de râs şi-i împărţeau

în mod egal pe vremea când visau.

Par vindecată? Nu-s… Şi n-am să fiu…

Duc iar pe braţe-n flăcări un pustiu

şi ard şi eu, mocnit în propriul foc

fiindc-am crezut în dramul de noroc

ce ne-ar putea aduce la liman

dar tot acel vâslit a fost în van…

Aura Popa, 10.02.2015

Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns