“Ne dați, ori nu ne dați?”

E satul tot mai gol, tot mai pustiu…
Tot mai puțini copii-s cu Moș Ajunul,
tot mai puțini vestesc, de-un timp, Crăciunul
pe ulițele scrise cu-argintiu
de-o iarnă generoasă cu zăpada,
cu gerul și cu florile de gheață,
de-o iarnă care a-nflorit livada
ca niciodată într-o dimineață…
Tot mai puțini bătrâni în porți se-arată
cu mere-n coșuri, cu covrigi pe sfori,
cu nuci, cu turtă dulce,ca odată
să pună-n traiste de colindători
o colindeață mică, surâzând
pentru că și ei câțiva au rămas…
Și-au stins lumina ochilor pe rând
și-n locul cu verdeață s-au retras…
Firav e zvonu-aici, de sărbătoare
pentru că pruncii-s duși în lumea mare
cu tot cu-ai lor părinți și n-au cum spune
că Domnul își trimite fiu-n lume
să ne învețe ce este iubirea,
prin jertfa-i să ne-aducă mântuirea…

Aura Popa, 24.12.2018
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns