Din când în când

Ascultă-mi vioara cum râde, cum plânge,
cum tace, cum cântă când notele-și strânge
în pumnul de umbră, a dor cum vibrează,
cum trece octave de munți când visează

cumva să te-atingă, cum cade, cum suie
a liniștii albă și gri cărăruie,
cum pune pătrimi în legato cu ploaia,
cu moartea, cu viața să umple odaia

de ropote calde și bisuri, cum merge
pe sfoara iubirii când lacrima-și șterge
și ști-vei și inima mea cam cum bate
când drumul spre inima ta îl străbate…

Ascultă-mi vioara în noapte cum cântă
și ști-vei și sufletul meu cum cuvântă…

Aura Popa, 22.01.2018
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns