Pentru că…

în mâinile destinului
frânghia certitudinii
aritmic își întinde sau își relaxează nodurile
piruetele ei sunt tot mai rare
poantele tot mai tocite
de mișcări la limita dintre înălțare și prăbușire
aerul tremură a suspans
a personificare a abstractului
într-o aproape palpabilă emoție
a neputinței ei de a fi lebăda solistă
pe lacul ochilor lui
atât de avizi de perfecțiune…

Aura Popa, 23.02.2016
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns