Gând reflexiv

O floare nu se vede în oglindă,
nu știe dacă e sau nu frumoasă,
nu-ncearcă să uimească, să surprindă
ci se arată-n haina-i luminoasă

așa cum e, să bucure pe-oricine
ar sta în loc un timp, să o privească…
Se-ntrece cu mlădițele vecine
doar fiindcă își dorește să-nflorească

și ale ei semințe-n lut s-ajungă…
E-n ea și efemer și veșnicie
ce poate face plânsul să se frângă,
e ea cea mai gingașă poezie…

Aura Popa, 23.04.2019
Sursa foto: Internet

2 Comments Add yours

  1. Mircea Coroș spune:

    Așa ești și tu Aura, ca floarea / Cum ne aduci firească încântarea ! / Nu ceri nimic, deși flori când privesc, / Pricep că pentru tine înfloresc !

  2. aurapopa spune:

    Si pentru mine se imbujoreaza…/ Si pentru mine in gradini valseaza/ dupa cum vantul pe-a lui struna canta… Si pentru mine glasul lor cuvanta… 🙂 Multumessc pentru gandul bun, om bun!

Lasă un răspuns