Oare

De ce ne spunem vorbe care dor
de câte ori ni-i dat să se termine
al dragostei neprețuit izvor?
Și-așa se-așază colbul pe ruine

ce-au tremurat cândva îmbrățișate…
Și-așa cresc buruieni pe orice lut
pe unde altă dată-nfiorate
umbre pășeau cu raiul descusut…

De ce rănim? De ce-aruncăm cu spini?
Chiar dacă suntem astăzi doi străini
un nod o să ne lege pe vecie
în amintiri, c-un fir de păpădie…

Aura Popa,05.09.2016
Sursa foto : Internet

Lasă un răspuns