Dimineața, seara…

Suliți de răcoare toamna tot trimite
și ne lasă-n cuiburi goale, părăsite
sâmburi de pustiuri… Până-n primăvară
fire de paragini multe-or să răsară…
De zadar hrănite multe or să crească,
multe înflori-vor, multe-or să rodească…
Își dezbracă lutul haina verde-a ierbii…
Și-ntețesc sub lună boncănitul cerbii-n
codrii arși de-a brumei flacără haină…
Peste tot se-aude ploaia de rugină
răpăind a viață în amurg, a vreme
stoarsă de-ale verii aurii poeme…
Ne trimite toamna suliți de răcoare
dar, ca noi și ele sunt tot trecătoare…

Aura Popa, 13.09.2019
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns