Tihnă versus bucurie

Înainte ca pe Nero
să îl am era tihnită
viața mea… Acum, pe zero-i
liniștea-mi într-o clipită
căci blănosul îmi ocupă
spațiul, timpul, telefonul
cu fotografii de după
ce și-a instalat “ciclonul”
în căsuța-mi… Roade tot,
vrea întruna la plimbare
prin împrejurimi să-l scot
și, de n-o fac, latră tare…
Înainte ca să vină-n
viața mea acest cățel
nu știam cum e s-ai plină
inima de-un suflețel
ce nu poate să vorbească
însă foaaarte multe „spune”
dând din coadă să-mi urnească
zâmbetul cu-a lui minune…

Aura Popa, 17.09.2019
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns